Scriitorul numarului

Octavian Paler

Octavian paler.jpg

A fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om politic român.

S-a nascut pe 2 iulie 1926 in orasul Lisa, Judetul Brasov.

A luptat impotriva ideilor comuniste,iar acest lucru l-a facut sa fie persecutat de Securitate, fiindu-i impus domiciliul fortat si interzicandu-i-se diferite activitati în lumea artistica. Dupa 1989 a fondat un Grup de Dialog Social, cunoscut pentru pozitaia sa anticomuista.

Desertul pentru totdeauna - Octavian Paler

Activitatea literară

  • Umbra cuvintelor
  • Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia)
  • Drumuri prin memorie II (Italia)
  • Viața pe un peron
  • Scrisori imaginare
  • Apărarea lui Galilei
  • Aventuri solitare
  • Deșertul pentru totdeauna
  • Un om norocos
  • Mitologii subiective
  • Caminante, (2004)
  • Autoportret într-o oglindă spartă, (2004)
  • Caminante. Jurnal și contrajurnal mexican, (2005), ediția a doua, adăugită
  • Viața ca o coridă
  • Un muzeu în labirint
  • Eul detestabil
  • Vremea intrebărilor
  • Rugați-vă să nu vă crească aripi
  • Don Quijote în est
  • Polemici cordiale
  • Calomnii mitologice, editura Historia (2007)
  • Convorbiri cu Octavian Paler (conlocutor fiind Daniel Cristea-Enache), editura Corint, 2007
  • Poeme, editura Semne-Artemis, 2008

 

Dintre toate cartile sale, „Viata pe un peron” a fost cea pe care am considerat-o mai aproape de sufletul meu, mai plina de invataminte.

Cateva citate:

„Omul? Nu există „omul” decât în tratatele de filosofie care se mulţumesc cu abstracţiuni. În realitate există mai multe feluri de oameni. Există călăul, există victima, există martorul care se amuză, există martorul indiferent, care nu aude sau pleacă pentru că nu-i place spectacolul, îl deranjează sau îl face să sufere. Mai există şi cel care se revoltă. Dar pe acesta nu-l poţi vedea totdeauna, îl copleşesc martorii dintre care se aleg mereu şi călăii, şi victimele, pentru că spectacolul trebuie să meargă fără oprire…”

“ Viata însasi e o stare de tranzit între nastere si moarte… un peron unde te zbati sa ocupi un loc într-un tren… esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra… altul e necajit ca a ramas în picioare pe culoar… altii nu reusesc sa se prinda nici de scari, ramân pe peron sa astepte urmatorul tren… Si fiecare uita, poate, un singur lucru… ca trenurile astea nu duc nicaieri… cel care a ocupat un loc la fereastra este, fara sa stie, egal cu cel care sta în picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul tren… în cele din urma se vor întâlni toti undeva, într-un desert, unde chiar sinele se transforma în nisip… în loc sa se uite în jur, oamenii se îmbulzesc, se calca în picioare, îsi dau ghionturi…”

„Închipuiţi-vă că într-o zi ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea mult, l-am aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nicio picătură de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului aşteptat. Numai că ne-am fi simţit striviţi de o mare tristeţe, amintindu-ne cât am visat trenul acela care acum pleacă fără noi. Şi ce-am fi putut face după plecarea trenului? Singura noastră şansă ar fi fost să uităm de el, să uităm de toate, să dormim, iar când ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, să aşteptăm alt tren…”

Octavian Paler s-a stins din viata pe data de 7 mai 2007, la Bucuresti, in urma unui stop cardio-respirator.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: